Proiect de lege: “Legea suveranității – Legea pentru protejarea interesului superior și suveran al poporului și al cetățeanului român”
Proiect de lege: “Legea suveranității –
Legea pentru protejarea interesului superior și suveran al poporului și al cetățeanului român”
Plecând de la principiul constituțional conform căruia suveranitatea națională aparține poporului român, dar și de la nevoia implicării sporite a cetățeanului român în procesul decizional și legislativ prin implementarea principiului democrației participative, prin exercitarea dreptului de inițiativă legislativă de către cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot, cu respectarea art. 5 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative raportat la prevederile art. 74 alineatul (1) din Constituția României, republicată, pornind de la necesitatea adoptării unei legi care să garanteze și să întărească suveranitatea statului român reglementată de articolul 1 alineatul (1) din Constituția României, republicată, prin implementarea unor măsuri necesare și urgente în diferite domenii care sunt de natură a afecta suveranitatea națională, înțeleasă atât ca drept al națiunii la identitate și autodeterminare, cât și ca stare de drept conformă cu ordinea constituțională, având în vedere necesitatea garantării și întăririi drepturilor fundamentale ale cetățeanului prin instituirea unor norme care să facă imposibilă limitarea, întârzierea sau evitarea controlului parlamentar al actelor normative care prevăd limitări, restrângeri sau condiționări ale unor drepturi și libertăți fundamentale, precum și necesitatea abrogării dispozițiilor legale în vigoare care fac posibile asemenea limitări neconstituționale, ținând cont de indicațiile și concluziile Rezoluției Parlamentului European din 13 noiembrie 2020 referitoare la impactul măsurilor privind COVID-19 asupra democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale (2020/2790(RSP)) din statele membre, printre care și România, dar și ținând cont de caracterul imperativ al Convenţiei europene pentru protecţia drepturilor omului şi a demnităţii fiinţei umane faţă de aplicatiile biologiei şi medicinei, Convenţia privind drepturile omului şi biomedicina, semnată la Oviedo la 4 aprilie 1997, şi Protocolul adiţional la Convenţia europeană pentru protecţia drepturilor omului şi a demnităţii fiinţei umane faţă de aplicatiile biologiei şi medicinei, referitor la interzicerea clonarii fiintelor umane, semnat la Paris la 12 ianuarie 1998, ratificate prin Legea nr. 17 din 22 februarie 2001, și Convenția din 26 noiembrie 1968 asupra imprescriptibilităţii crimelor de război şi a crimelor contra umanităţii, adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 26 noiembrie 1968, precum și de necesitatea implementării directe și nemijlocite a acestor convenții în legislația națională, cu efectul interzicerii explicite și nediferențiate a obligativității administrării oricăror tratamente și/sau dispozitive medicale, precum și interzicerea oricărei forme de discriminare ca urmare a acceptării sau refuzului oricăror tratamente și/sau dispozitive medicale, având în vedere că protejarea demnității umane are la bază ideea că omul este o ființă intelectual-morală înclinată să se autodetermine și să se dezvolte în libertate, dar și că demnitatea inalienabilă a omului constă tocmai în necesitatea de a-i fi respectat statutul de persoană responsabilă, luând în considerare necesitatea întăririi stării de drept prin respectarea legalității și a constituționalității prin implementarea directă, nediscriminatorie și imediată a deciziilor Curții Constituționale, având în vedere în vedere necesitatea transparentizării procesului decizional al administrației prin publicarea tuturor actelor de interes general și punerea integrală și gratuită la dispoziția cetățenilor a acestora prin grija Monitorului Oficial al României, al garantării libertății de exprimare în mediul online, precum și nevoia unei reprezentări parlamentare a unui cât mai mare procent al cetățenilor români cu drept de vot, luând în considerare situația ecologică dezastruoasă la nivel național, dar și diminuarea drastică a fondului forestier național cauzată de defrișările și tăierile rase masive și neraționale din ultimii 30 de ani, precum și necesitatea interzicerii exploatărilor abuzive și excesive a pădurilor în scopul reconstrucției și regenerării fondului forestier național, dar și nevoia interzicerii imediate și totale a exportului de masă lemnoasă neprelucrată precum și a importurilor de deșeuri, ținând cont de obligația conservării avutului național, dar și de nevoia maximizării profitabilității exploatării bogățiilor aflate în proprietate publică pentru cetățeanul român, cu consecința incriminării oricăror fapte care au ca efect diminuarea bogăției naționale, având în vedere gradul redus de transparență al procesului decizional în cadrul instituțiilor publice din România, luând în considerare necesitatea apărării întregului teritoriu național de către întregul popor pe bază de voluntariat, precum și de nevoia achiziționării de echipamente militare noi, de ultimă generație, direct de la producător și exclusiv cu respectarea legislației naționale ce reglementează Offset-ul în domeniul achizițiilor militare, ținând cont de deciziile Curții Constituționale în materia constituționalității unor dispoziții în materie penală și procesual penală, dar și în alte domenii sociale, având în vedere că cele peste 100.000 de semnături ale cetățenilor în favoarea prezentei inițiative legislative constituie un argument viabil pentru respectarea voinței poporului român și a suveranității sale, Parlamentul României adoptă prezenta lege:
Capitolul I – Măsuri pentru consolidarea stării de drept și protejarea interesului superior și suveran al poporului și al cetățeanului român
Articolul 1
Limitări ale drepturilor și libertăților fundamentale ale omului nu se pot stabili prin acte administrative normative.
Articolul 2
Articolul 4 din Ordonanța de urgență nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, publicată în Monitorul Oficial nr. 22 din 21 ianuarie 1999, cu completările și modificările ulterioare, se modifică și va următorul cuprins:
“Pe durata stării de asediu sau a stării de urgență, exercițiul unor drepturi și libertăți fundamentale poate fi restrâns numai în măsura în care situația o cere și cu respectarea art. 53 din Constituția României, republicată, cu excepția drepturilor omului și libertăților fundamentale prevăzute la art. 32, și a celor înscrise în Constituție la articolele 21 – Accesul liber la justiție, 22 – Dreptul la viața și la integritate fizica și psihică, 23 – Libertatea individuală, 24 – Dreptul la apărare, 26 – Viața intima, familială și privată, 28 – Secretul corespondentei, 29 – Libertatea conștiinței, 30 – Libertatea de exprimare, 31 – Dreptul la informație, 34 – Dreptul la ocrotirea sănătății și 35 – Dreptul la mediu sănătos, 40 – Dreptul de asociere, 42 – Interzicerea muncii forțate, 44 – Dreptul de proprietate privată, 45 – Libertatea economică, 46 – Dreptul la moștenire, 47 – Nivelul de trai, 48 – Familia, 49 – Protecția copiilor și a tinerilor, 50 – Protecția persoanelor cu handicap, 51 – Dreptul de petiționare.”
Articolul 3
Legea 55 din 15 mai 2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 15 mai 2020, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă.
Articolul 4
Legea 46 din 21 ianuarie 2003 privind drepturile pacientului, publicată în Monitorul Oficial nr. 51 din 29 ianuarie 2003, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
- La articolul 4 după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (2), cu următorul cuprins:
“Medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale şi alte mijloace terapeutice pot fi administrate, respectiv aplicate cetățenilor români doar prin obținerea in prealabil a acordului și consimțământului scris al pacienților in urma unei prealabile si obligatorii informări făcute pe baza prospectelor oferite de producatorul medicamentelor propuse, exceptate fiind urgențele medicale.”
- După articolul 361 se introduce un nou articol, art. 362, cu următorul cuprins:
“Niciun cetățean nu poate fi discriminat pozitiv sau negativ ca urmare a acceptării sau refuzului unui tratament sau dispozitiv medical.”
Articolul 5
Legea 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, publicată în Monitorul Oficial nr. 652 din 28 august 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
(1) După articolul 704 se introduce un nou articol, art. 7041, cu următorul cuprins:
“ (1) Nu se pot comercializa sau folosi medicamente sau dispozitive medicale sau aplica tratamente medicale pentru care producătorul nu oferă garanții și remedii dovedit viabile împotriva efectelor adverse.
(2) Este interzisă comercializarea sau folosirea medicamentelor, vaccinurilor, dispozitivelor medicale și a altor produse farmaceutice pentru care nu s-au efectuat studii clinice complete potrivit metodologiei stabilite prin Lege.”
(2) La articolul 811, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
” (1) În înțelesul prezentului capitol, publicitatea pentru medicamente include orice mod de informare prin contact direct (sistemul “door-to-door”), precum și orice formă de promovare destinată să stimuleze prescrierea, distribuirea, vânzarea sau consumul de medicamente; publicitatea pentru medicamente va include în special:
– publicitatea pentru medicamente destinată persoanelor calificate să prescrie sau să distribuie medicamente;
– vizite ale reprezentanților medicali la persoane calificate să prescrie medicamente;
– furnizarea de mostre;”
- Articolul 813 se modifică și va avea următorul cuprins:
“(1) Este interzisă orice formă de reclamă comercială la televiziune, radio și pe rețelele de socializare pentru medicamente autorizate sau neautorizate, vaccinuri, dispozitive medicale și alte produse farmaceutice.
(2) Este interzisă distribuția directă a medicamentelor către populație de către fabricanți în scopuri promoționale.”
Articolul 6
2, republicată, publicată în Monitorul Oficial nr. 159 din 5 martie 2014, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
(1) La articolul 9 după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (11), cu următorul cuprins:
”Identitatea sexuală biologică a copilului dobândită la naștere nu se poate modifica până la vârsta de 18 ani.”
(2) La articolul 28 după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alin. (5), cu următorul cuprins:
”Este interzisă punerea la dispoziția copiilor sub vârsta de optsprezece ani a oricăror informații sau materiale care promovează abaterea de la identitatea sexuală biologică, reasignarea de gen și homosexualitatea. ”
(3) La articolul 46, alineatul (3), litera i) se modifică și va avea următorul cuprins:
”derularea sistematică în unitățile școlare, cel puțin o dată pe semestru, de programe de educație pentru viață, inclusiv de educație sexuală pentru copiii de peste 14 ani, în vederea prevenirii contactării bolilor cu transmitere sexuală și a gravidității minorelor;”
Articolul 7
La articolul 64 din Legea nr. 287 din 17 iulie 2009 privind Codul civil, publicat în Monitorul Oficial nr. 511 din 24 iulie 2009, cu modificările și completările ulterioare, după alineatul (2) se introduc trei noi alineate, alin.(3)-(5) care vor avea următorul cuprins:
”(3) Nici o autoritate sau individ nu poate, prin orice mecanism tehnologic, să crească, să scadă sau să perturbe integritatea individuală fizică sau mentală a persoanei, fără consimțământul scris, expres, informat și liber exprimat al persoanei sau, în cazul interzisului judecătoresc sau al pacientului care nu își poate exprima voința, fără consimțământul scris, expres, informat și liber exprimat al reprezentantului legal.
(4) Este interzisă orice intruziune sau formă de intervenție asupra conexiunilor neuronale, precum și orice intruziune la nivelul creierului prin utilizarea neuro – tehnologiei, a unei interfețe creier – computer sau a oricărui alt sistem sau dispozitiv, în lipsa consimțământului scris, expres, informat și liber consimțit al persoanei, chiar și în circumstanțe medicale, sau, în cazul interzisului judecătoresc sau al pacientului care nu își poate exprima voința, fără consimțământul scris, expres, informat și liber exprimat al reprezentantului legal.
(5) Este interzisă folosirea sau deținerea oricărui sistem sau dispozitiv, fie că este vorba de neurotehnologie, interfață creier-computer sau altul, al cărui scop este accesarea sau manipularea activității neuronale, într-un mod invaziv sau neinvaziv, dacă poate afecta continuitatea psihologică și psihică a persoanei, sau dacă diminuează sau dăunează autonomiei voinței sau capacității lor de a lua decizii în mod liber.”
Articolul 8
La articolul 5 din Legea nr. 159 din 19 iulie 2016 privind regimul infrastructurii fizice a reţelelor de comunicaţii electronice, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru reducerea costului instalării reţelelor de comunicaţii electronice, publicată în Monitorul Oficial nr. 559 din 25 iulie 2016, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
”Prevederile alin. (1) se aplică după obținerea acordului scris al tuturor proprietarilor și/sau coproprietarilor şi în cazul dreptului de acces în spaţiile aflate în proprietate indiviză din blocurile de locuinţe, inclusiv în ceea ce priveşte fixarea reţelelor de comunicaţii electronice, a tehnologiilor și echipamentelor utilizate în cadrul infrastructurilor informatice și de comunicații de interes național, precum și în rețelele de comunicații electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicații electronice, sau a unor elemente de infrastructură fizică necesare susţinerii acestora pe zidurile ori terasele acestor clădiri.”
Articolul 9
Legea nr. 286 din 17 iulie 2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial nr. 510 din 24 iulie 2009, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
(1) După articolul 195 se introduce un nou articol, art. 1951, cu denumirea marginală “Perturbarea sau modificarea integrității fizice sau mentale”, cu următorul cuprins:
“(1) Perturbarea sau modificarea integrității individuale fizice sau mentale a unei persoane fără consimțământul scris, expres, informat și liber exprimat al acesteia se pedepsește cu închisoarea de la 5 la 10 ani și interzicerea unor drepturi.
(2) Fapta de a deține sau a folosi orice sistem sau dispozitiv al cărui scop este accesarea sau manipularea activității neuronale, de a accesa sau manipula activitatea neuronală a persoanei, precum și orice intervenție asupra conexiunilor neuronale sau intruziune la nivelul creierului, într-un mod invaziv sau neinvaziv, în lipsa consimățmântului scris, expres, informat și liber exprimat al persoanei se pedepsește cu închisoarea de la 7 la 20 ani și interzicerea unor drepturi.”
(2) La articolul 197 după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alin. (2) – alin. (3), cu următorul cuprins:
”(2) Fapta de a determina minorul care nu a împlinit vârsta de 18 ani să își modifice identitatea sexuală biologică dobândită la naștere se pedepsește cu închisoarea de la 7 la 15 ani.
(3) Dacă fapta prevăzută la alineatul precedent a fost comisă de un părinte, tutore, institutor sau profesor sau a produs consecințe fizice asupra minorului, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime.”
(3) La articolul 211 după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (11) cu următoarul cuprins:
”Intermedierea sau stimularea adopțiilor de către persoane care nu au calitatea de funcționari în cadrul Direcției Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sau Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții se pedepsește cu închisoarea de la 7 ani la 15 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.”
(4) La articolul 221 alineatul 4 se modifică și va avea următorul cuprins:
“Determinarea de către un major a unui minor care nu a împlinit vârsta de 14 ani să asiste la comiterea unor acte cu caracter exhibiționist ori la spectacole sau reprezentații în cadrul cărora se comit acte sexuale de orice natură, precum și punerea la dispoziția acestuia de materiale cu caracter pornografic sau cu conținut care descrie explicit sexualitatea se pedepsesc cu închisoare de la un an la trei ani.”
(5) La articolul 221 după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alin. (51), cu următorul cuprins:
”Fapta de a pune la dispoziția copiilor sub vârsta de optsprezece ani a oricăror materiale care promovează abaterea de la identitatea sexuală biologică, reasignarea de gen și homosexualitatea se pedepsește cu închisoarea de la 1 an la 5 ani.”
(6) La articolul 221 alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins:
”Tentativa la infracțiunile prevăzute la alin. (1), (2), (21) și (51) se pedepsește.”
(7) Articolul 297 se modifică și va avea următorul cuprins:
” (1) Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește cu încălcarea legii în scopul obținerii unui folos necuvenit și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.
(2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează și fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, îngrădește exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situație de teamă, de excludere socială sau de inferioritate pe temei de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenență politică, avere, vârstă, dizabilitate, acceptare sau refuz al unui tratament sau dispozitiv medical, boală cronică necontagioasă, sau infecție HIV/SIDA, CoVid19 sau altele asemenea.”
(8) La articolul 297 după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (3), cu următorul cuprins:
” (3) Se pedepsește cu închisoare de la 7 la 10 ani fapta funcționarului public de punere în aplicare a oricăror norme legale declarate ca neconstituționale prin Decizie de către Curtea Constituțională a României.”
(9) La articolul 394 la alineatul (1) se introduce o nouă literă, lit. e), cu următorul cuprins:
“e) exercitarea unei funcții de demnitate publică sau care presupune exercițiul autorității de stat.”
(10) La articolul 394 după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (2), cu următorul cuprins:
”Dacă fapta prevăzută în alineatul 1 lit. b a produs pagube importante economiei naționale, pedeapsa este detențiunea pe viață sau închisoarea de la 15 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi.”
(11) La articolul 398 după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (2), cu următoarul cuprins:
”De asemenea constituie act de Înaltă trădare care atrage aceeași pedeapsă nepunerea în aplicare de către Președintele României a Deciziilor Curții Constituționale prin care se soluționează conflicte de natură constituțională în termen de 10 zile de la comunicarea dispozitivului.”
Articolul 10
Legea nr. 135 din 1 iulie 2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial nr. 486 din 15 iulie 2010, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
(1) La articolul 247 se modifică alinetale (1) și (2) și vor avea următorul cuprins:
” (1) Judecătorul de drepturi și libertăți, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară, pe durata procedurii de cameră preliminară, sau instanța, în cursul judecății, poate dispune internarea medicală provizorie a suspectului sau inculpatului care este bolnav mintal ori consumator cronic de substanțe psihoactive, dacă starea făptuitorului a fost determinantă pentru săvârșirea faptei și luarea măsurii este necesară pentru înlăturarea unui pericol concret și actual pentru siguranța publică.
(2) Măsura prevăzută la alin. (1) constă în internarea medicală nevoluntară a suspectului sau inculpatului într-o unitate specializată de asistență medicală se ia pentru o perioadă de maxim 60 de zile și poate fi prelungită până la însănătoșire sau până la ameliorarea care înlătură starea de pericol ce a determinat luarea măsurii.
(2) La articolul 453, alineatul (1), după litera f) se introduce o nouă literă, lit. g), cu următorul cuprins:
”hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală care a fost abrogată sau modificată, după ce hotărârea a devenit definitivă, în situația în care dispozițiile penale sunt mai favorabile sau fapta a fost dezincriminată.”
Articolul 11
La articolul 18, alineatul (2) din Legea nr. 202 din 9 noiembrie 1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României, republicată, publicată în Monitorul Oficial nr. 511 din 3 iulie 2017, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:
”Formatul electronic al Monitorului Oficial al României este disponibil în mod gratuit și liber, permanent. Formatul electronic gratuit și liber este de document portabil, fără filigran sau inscripții suplimentare formatului tipărit; acesta devine accesibil tuturor utilizatorilor în aceeași zi cu publicarea, inclusiv pentru căutare, salvare, distribuire și imprimare.”
Articolul 12
(1) Este interzisă ștergerea sau cenzurarea postărilor, informațiilor, imaginilor sau datelor personale precum și blocarea conturilor personale pe rețelele de socializare, în mediile de stocare Cloud, în mediul virtual sau/și in mediul online sau pe dispozitivele electronice proprietate personală.
(2) Orice încălcare a dispozițiilor alineatului (1) atrage răspundere materială a operatorilor sau deținătorilor mediilor virtuale și rețelelor de socializare, a mediilor Cloud de stocare, a site-urilor online sau a sistemelor de operare.
(3) Orice litigiu cu privire la încălcarea dispozițiilor alineatelor precedente sunt supuse legislației naționale și se soluționează de judecătoria de la domiciliul reclamantului.
(4) Acțiunea este scutită de taxă de timbru.
Articolul 13
Legea nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, publicată în Monitorul Oficial nr. 553 din 24 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
(1) La articolul 921 alineatele (3), (4) și (5) se abrogă.
(2) La articolul 94, alineatul (2), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:
“3% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel național sau 10% din totalul voturilor valabil exprimate în cel puțin 4 circumscripții electorale pentru toți competitorii electorali;”
(3) La articolul 94, alineatul (2), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:
“în cazul alianțelor politice și alianțelor electorale, la pragul de 3% prevăzut la lit. a) se adaugă, pentru fiecare membru al alianței câte un singur procent din voturile valabil exprimate în toate circumscripțiile electorale, fără a se putea depăși 5% din aceste voturi.”
(4) Articolul 1031 se modifică și va avea următorul cuprins:
“(1) Autoritatea Electorală Permanentă asigură funcționarea în sediul Biroului Electoral Central a unei infrastructuri informatice care îndeplinește următoarele obiective:
- a) asigură funcționarea Sistemului informatic de centralizare a datelor din procesele-verbale privind consemnarea rezultatelor votării;
- b) asigură stocarea în timp real a duplicatelor bazelor de date generate de Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal, precum și a jurnalelor mașinilor pe care rulează acesta, pentru facilitarea analizei și transparenței acestora.
(2) Infrastructura informatică prevăzută la alin. (1) este unică și cuprinde servere, sisteme de stocare a datelor, echipamente de comunicații și de securitate, precum și licențe și aplicații informatice, fiind destinată exclusiv aplicării dispozițiilor prezentei legi.
(3) Sistemul informatic de centralizare a datelor din procesele-verbale privind consemnarea rezultatelor votării și Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal pot fi accesate pentru vizualizarea în timp real a datelor, din sediul Biroului Electoral Central, de către reprezentanții Biroului Electoral Central și cei ai Autorității Electorale Permanente, pe baza drepturilor de acces stabilite prin decizie a Autorității Electorale Permanente.
(4) Autoritatea Electorală Permanentă asigură asistența și suportul tehnic pentru funcționarea echipamentelor și aplicațiilor informatice prevăzute la alin. (2).
(5) Autoritatea Electorală Permanentă, asigură aplicațiile și/sau serviciile informatice ce vor fi utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea datelor din procesele-verbale privind consemnarea rezultatelor votării, precum și echipamentele informatice necesare centralizării rezultatelor votării de către Biroul Electoral Central. Acestea vor funcționa în cadrul infrastructurii informatice prevăzute la alin. (1).
(6) Aplicațiile informatice prevăzute la alin. (5) sunt certificate de Autoritatea Electorală Permanentă și puse de către aceasta la dispoziția partidelor politice și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, la cererea scrisă a acestora.
(7) Autoritatea Electorală Permanentă asigură, pe tot parcursul zilei votării și al zilei următoare, publicitatea datelor privind numărul alegătorilor prezenți la vot, respectiv a informațiilor rezultate în urma verificării corelațiilor din procesele-verbale privind consemnarea rezultatelor votării, obținute prin Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal.”
(5) La articolul 110, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
”Autoritatea Electorală Permanentă, cu sprijinul Institutului Național de Statistică, asigură implementarea și gestionarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal, pe baza datelor și informațiilor din Registrul electoral și Registrul secțiilor de votare.”
(6) La articolul 110, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
”Pentru implementarea și funcționarea pe durata alegerilor a Sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal se va utiliza, de regulă, infrastructura informatică deținută de autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și de unitățile de învățământ.”
(7) La articolul 110, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:
”Organizarea alegerilor, referendumurilor și a altor consultări populare precum și administrarea proceselor specifice acestora, inclusiv numărarea voturilor, cu excepția activităților de pază și ordine, se vor realiza exclusiv de către Birourile electorale, respectiv Central și Locale. Încălcarea acestei prevederi constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 7 la 10 ani.”
(8) La articolul 110, alineatul 8 se abrogă.
Capitolul II – Măsuri ecologice pentru protejarea interesului superior și suveran al poporului și al cetățeanului român
Articolul 14
Legea 57/2020 privind gospodărirea durabilă a pădurilor României, publicată în Monitorul Oficial nr. 402 din 15 mai 2020, se modifică după cum urmează:
(1) Articolul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:
“Se interzice exportul în spațiul comunitar sau extracomunitar de masă lemnoasă neprelucrată, inclusiv buştean, cu sau fără coajă, lemn rotund, cherestea, bârne sau traverse de cale ferată, pana la data de 1 Ianuarie 2121”.
(2) Articolul 4 se modifică și va avea următorul cuprins:
“Nerespectarea interdicției de export a masei lemnoase prevăzută la art. 1 se pedepseşte cu închisoare de la 7 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.”
Articolul 15
Legea 46 din 19 martie 2008 privind Codul Silvic, publicată în Monitorul Oficial nr. 611 din 12 august 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
(1) La articolul 29, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
“Defrișările și tăierile rase pe teritoriul României, inclusiv cele motivate de reconstrucția ecologică, regenerarea și îngrijirea pădurilor, sunt interzise până la data de 1 Ianuarie 2121.“
(2) La articolului 29 alineatele (2), (3), (4) și (5) se abrogă.
(3) După articolul 109 se introduc trei noi articole, art. 1091, 1092 și 1093 cu următorul cuprins:
“1091 Fapta de a provoca boli sau de a infesta cu dăunători a arborilor din fondul forestier se pedepsește cu închisoare de la 7 la 20 de ani. “;
1092 Încălcarea interdicției prevăzute la art. 29 din prezenta lege se pedepsește cu închisoare de la 7 la 20 de ani.”;
1093 Fapta de a incendia intenționat arborii din fondul forestier se pedepsește cu închisoarea de la 7 la 20 de ani.”.
Articolul 16
La articolul 13 din Legea nr. 211 din 15 noiembrie 2011 privind regimul deșeurilor, republicată, publicată în Monitorul Oficial nr. 220 din 28 martie 2014, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (2), cu următorul cuprins:
”Este interzisă introducerea în țară a deșeurilor de orice natură.”
CAPITOLUL III – Măsuri în domeniul economic pentru protejarea interesului superior și suveran al poporului și cetățeanului român
Articolul 17
Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, se interzice înstrăinarea activelor statului român sau a acțiunilor deținute de stat la companiile și societățile naționale, la instituții de credit, precum și la orice altă societate la care statul are calitatea de acționar, indiferent de cota de capital social deținută, până la data de 1 Ianuarie 2121.
Articolul 18
La art. 307 din Ordonanța de urgență nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial nr. 555 din 5 iulie 2019, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (11) , cu următorul cuprins:
”Redevența minimă obținută prin concesionare nu se poate situa sub nivelul mediu al pieței europene.”
Articolul 19
(1) La articolul 30, din Legea nr. 312 din 28 iunie 2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, publicată în Monitorul Oficial nr. 582 din 30 iunie 2004, alineatul (1), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:
“a) aur deținut în tezaur exclusiv și în integralitate la Banca Națională a României.”
(2) În termen de maxim 180 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României a prezentei legi, Banca Națională a României va repatria în integralitate aurul depozitat în afara României.
(3) Nerespectarea dispozițiilor alineatului (2) constituie faptă penală și se pedepsește cu închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.
Articolul 20
(1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, contractele încheiate de statul român sunt publice și se publică pe site-ul instituției contractante și în Monitorul Oficial, partea a IV-a.
(2) În termen de cel mult 5 zile de la data adoptării prezentei legi, toate contractele încheiate de statul român până la această dată se vor publica pe site-ul instituției contractante și în Monitorul Oficial, partea a IV-a.
Articolul 21
(1) Omisiunea funcționarului de a pune în executare contractele de concesiune sau de privatizare potrivit clauzelor acestora, sau, după caz, omisiunea de a promova acțiunile în executarea acestora săvârșită cu intenție se pedepsește cu închisoare de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.
(2) Omisiunea funcționarului de a pune în executare contractele de concesiune sau de privatizare potrivit clauzelor acestora, sau, după caz, omisiunea de a promova acțiunile în executarea acestora săvârșită din culpă se pedepsește cu închisoare de la 5 la 10 de ani și interzicerea unor drepturi.
Articolul 22
(1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi este interzisă comercializarea pe teritoriul României a oricăror produse de calitate inferioară celor comercializate sub aceeași marcă în țara de origine.
(2) Este interzisă comercializarea sub aceeași marcă de mărfuri cu calități diferite.
(3) Încălcarea prezentei norme legale constituie o practică comercială înșelătoare în sensul prevăzut de articolul 7, alineatul (2) din Legea nr. 363 din 21 decembrie 2007 și atrage sancționarea comerciantului cu o amendă cuprinsă intre 10.000.000 Euro și 50.000.000 Euro, în funcție de gravitatea faptei.
Capitolul IV – Măsuri în domeniul siguranței și apărării naționale pentru protejarea interesului superior și suveran al poporului și cetățeanului român
Articolul 23
Legea nr. 51 din 29 iulie 1991 privind securitatea națională a României, republicată, publicată în Monitorul Oficial nr. 190 din 18 martie 2014, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
(1) La articolul 29, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:
“(1) Serviciile de informații, contrainformații, pază, telecomunicații speciale și a celor asimilate acestora se organizează exclusiv în sistem civil, angajații acestora devenind prin asimilare funcționari publici cu statut special, având dreptul de a se organiza în sindicate și de a fi cercetați de parchetele civile corespunzătoare.
(2) Statutul acestora se reglementează prin lege organică.”
(2) La articolul 29 după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins:
“Personalul Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Telecomunicații Speciale și a Serviciului de Protecție și Pază care la data pensionarii au avut statut de cadru militar permanent pentru o perioadă de 15 ani sau mai mare, își păstrează drepturile până la momentul încetării funcției, în orice mod.”
(3) După articolul 33 se introduc două noi articole, art. 331 și art. 332, cu următorul cuprins:
“331 (1) Participarea în orice fel a serviciilor de informații, contrainformații și a celor asimilate acestora în efectuarea oricăror acte de procedură judiciară este interzisă.
(2) Influențarea în orice mod a procurorului sau a judecătorului învestit cu efectuarea unei cercetări de către orice persoană, inclusiv de către angajați sau colaboratori din cadrul serviciilor de informații, contrainformații și a celor asimilate acestora, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 10 la 20 ani și interzicerea unor drepturi.
(3) Tentativa se pedepsește.
(4) Nedenunțarea intervenției prevăzute la alin. (1) constituie faptă penală și se pedepsește cu aceeași pedeapsă prevăzută la alin. (2).
332(1) Participarea în orice fel a serviciilor de informații, contrainformații și a celor asimilate acestora în efectuarea oricăror activități cu caracter politic, economic și mediatic este interzisă.
(2) Este interzisă deținerea de societăți comerciale direct sau indirect, prin personal propriu sau persoane interpuse, precum și desfășurarea de activități comerciale pe teritoriul României sau în străinătate de către serviciile de informații, contrainformații și cele asimilate acestora.
(3) Serviciile de informații, contrainformații și cele asimilate acestora nu pot utiliza alte fonduri în afara celor prevăzute în Legea bugetului de stat.
(4) Orice câștiguri obținute de serviciile de informații, contrainformații și cele asimilate acestora în contextul desfășurării activităților specifice vor fi vărsate la bugetul statului.
(5) Este interzisă înființarea, finanțarea, conducerea sau coordonarea prin personal propriu sau persoane interpuse a organizațiilor nonguvernamentale de către serviciile de informații, contrainformații și de cele asimilate acestora.
(6) Încălcarea dispozițiilor prevăzute la alin. (1) – (5) constituie faptă penală și se pedepsește cu închisoare de la 10 la 20 ani și interzicerea unor drepturi.
(7) Tentativa se pedepsește.
(8) Nedenunțarea faptelor prevăzute la alin. (1) – (5) constituie faptă penală și se pedepsește cu aceeași pedeapsă prevăzută la alin. (6).”
Articolul 24
Legea nr. 14 din 24 februarie 1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, publicată în Monitorul Oficial nr. 33 din 3 martie 1992, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
(1) La articolul 9, alineatul(1), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:
“solicitarea şi obținerea de obiecte, înscrisuri sau relații oficiale de la autorități sau instituţii publice”
(2) La articolul 9, alineatul (1), litera e) se abrogă.
(3) La articolul 10, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
“În situaţiile care constituie ameninţări la adresa securității naţionale, Serviciul Român de Informaţii, prin cadre desemnate în acest scop, desfășoară activități specifice culegerii de informaţii, efectuate potrivit procedurii prevăzute în Legea nr. 51/1991, cu modificările ulterioare, care se aplică în mod corespunzător.”
(4) La articolul 27, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
“Personalul Serviciului Român de Informaţii se compune din salariaţi civili care îndeplinesc atribuţii operative şi administrative.”
(5) La articolului 27, alineatul (3) se abrogă.
(6) La articolului 29, alineatul (1) se abrogă.
(7) Articolul 30 se abrogă.
(8) Articolul 42 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„ (1) Clădirile, mijloacele de transport, aparatura tehnică şi celelalte mijloace materiale pentru funcţionarii Serviciului Român de Informaţii se asigură de Guvern.
(2) Fondurile băneşti necesare desfăşurării activităţii Serviciului Român de Informaţii sunt prevăzute în cadrul bugetului de stat, aprobat de Parlament.
(3)Serviciul Român de Informaţii are parc propriu de mijloace de transport pentru aparatul central şi unităţile din subordine, care se stabileşte prin tabelele de înzestrare ale unităţilor aprobate de director.”
Articolul 25
Legea nr. 1 din 6 ianuarie 1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe, republicată, publicată în Monitorul Oficial nr. 511 din 18 octombrie 2000, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
(1) La articolul 9, alineatul (1) se modifică și avea următorul cuprins:
“Serviciul de Informaţii Externe îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Constituţia României, cu legile țarii și cu hotărârile Consiliului Suprem de Apărare a Țării”.
(2) La articolul 10, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: “Serviciul de Informaţii Externe este autorizat ca, în condiţiile legii, sa folosească metode, să creeze şi să deţină mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, evaluarea, valorificarea şi stocarea datelor şi a informaţiilor referitoare la siguranţa naţională.”
(3) Articolul 11 se modifică și va avea următorul cuprins:
“Serviciul de Informaţii Externe are dreptul, în condiţiile prevăzute de lege, să solicite şi să obţină de la autorităţile publice române date sau documente necesare îndeplinirii atribuţiilor sale.”
(4) Articolul 13 se modifică și va avea următorul cuprins:
“Personalul Serviciului de Informaţii Externe se compune din salariaţi civili.”
(5) Articolul 14 se modifică și va avea următorul cuprins:
“Cadrele militare în rezervă sau în retragere din cadrul Serviciului de Informaţii Externe au toate drepturile şi îndatoririle prevăzute de actele normative aplicabile armatei române, precum şi de reglementările specifice acestui serviciu.”
(6) La articolul 21 alineatul (11 ) se abrogă..
Articolul 26
Legea Nr. 92 din 24 iulie 1996 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, publicată în Monitorul Oficial nr. 169 din 30 iulie 1996, se modifică după cum urmează:
(1) La articolul 11, alineatul (1), litera m) se modifică și va avea următorul cuprins:
“desfăşoară alte activităţi necesare, cum sunt: cercetare şi proiectare tehnologică şi în informatică, activităţi de personal şi învăţământ, de transport, de asistenţă medicală şi recuperatorie şi activităţi social-culturale şi sportive pentru personalul propriu, conform reglementărilor legale.”
(2) La articolul 12,alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
“Personalul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale este format din salariaţi civili.”
(3) La articolul 12, alineatul (2) se abrogă.
(4) Articolul 14 se modifică și va avea următorul cuprins:
“Serviciul de Telecomunicaţii Speciale organizează un sistem propriu de instruire şi de perfecţionare a pregătirii salariaţilor civili, iar pe bază de protocol, prin instituţiile de specialitate aparţinând structurilor sistemului naţional de apărare, învăţământului universitar şi, după caz, în cadrul unor servicii şi firme de specialitate din țară sau din străinătate.”
Articolul 27
Legea nr. 191 din 19 octombrie 1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Protecţie şi Pază, publicată în Monitorul Oficial nr. 402 din 22 octombrie 1998, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
(1) La articolul 1, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
“Serviciul de Protecţie şi Pază este parte componentă a sistemului naţional de apărare.”
(2) Articolul 13 se abrogă.
(3) La articolul 14, literele d) și e)se abrogă.
(4) La articolul 15, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
“Personalul Serviciului de Protecţie şi Pază se compune din salariaţi civili.”
(5) La articolul 15, alineatul (3) se modifică și va avea următorul curpins:
“Personalul civil care îndeplineşte atribuţii specifice pentru realizarea activităţilor operative se încadrează în grupa I şi a II-a de muncă.”
(6) La articolul 16, alineatele (1) și (3) se abrogă.
(7) La articolul 19, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
“Cadrele civile din Serviciul de Protecţie şi Pază provin din rândurile absolvenţilor instituţiilor militare de învăţământ. În cazul unor posturi din domenii specifice de activitate, pentru care instituţiile militare de învăţământ nu asigură formarea specialiştilor necesari, acestea pot fi încadrate cu persoane pregătite de instituţiile civile de învăţământ şi care îndeplinesc condiţiile legale.”
(8) La articolul 29, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
“Personalul civil din Serviciul de Protecţie şi Pază are obligaţia de a păstra secretul de stat şi secretul de serviciu, în condiţiile legii.”
Articolul 28
- Se instituie Garda Națională în baza principiului apărării întregului teritoriu național de către întregul popor pe bază de voluntariat.
- Legea nr. 45 din 1 iulie 1994 – Legea apărării naţionale a României, publicată în Monitorul Oficial nr. 172 din 7 iulie 1994, cu completările și modificările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
- a) Articolul 10 se modifică și va avea următorul cuprins:
“Forţele destinate apărării se compun din forţele armate, garda națională şi forţele de protecţie.”
- b) Articolul 11 se modifică și va avea următorul cuprins:
“Forţele armate cuprind armata, garda națională, mari unităţi şi unităţi din subordinea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, cele ale serviciilor de informaţii ale statului şi alte formaţiuni de apărare organizate potrivit legii.”
- c) După articolul 12 se introduce un nou articol, art. 121 cu următorul cuprins:
”(1) Garda Națională este parte a sistemului național de apărare și este subordonată direct Parlamentului ca reprezentant al voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, a independenţei, a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale.
(2) Voluntar în Garda Națională poate fi orice cetățean român cu vârsta de peste 18 ani.
(3) Organizarea, funcționarea și finanțarea Gărzii Naționale, precum și regimul de instrucție și al deținerii armelor de către membrii Gărzii Naționale se vor stabili prin Lege organică.
Articolul 29
Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi echipamentele militare se achiziționează numai de la producătorul acestora și numai în condițiile O.U.G. nr. 189/2002 privind operațiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziții pentru nevoi de apărare, ordine publică și siguranță națională, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 942 din 23 decembrie 2002.
Capitolul V – Dispoziții finale și tranzitorii
Articolul 30
Prezenta lege intra în vigoare la 3 zile de la data publicării in Monitorul Oficial al României, orice dispoziție contrară fiind abrogată de la această dată.
Sursa: www.vremsuveranitate.ro
