Senatul a aprobat propunerea de declarare a lui Mihai Viteazul drept martir și erou al națiunii române
Senatul a adoptat miercuri proiectul de lege privind declararea lui Mihai Viteazul martir și erou al națiunii române și instituirea datei de 27 mai ca zi de omagiere a acestuia. Senatorii au votat telefonic, exprimând 110 voturi favorabile și 23 de abțineri, conform site-ului Senatului.
„Se declară un martir și erou al națiunii române Mihai Viteazul, domn al Țării Românești, domn al Moldovei și Principe al Transilvaniei, pentru rolul marcant pe care l-a avut în săvârșirea primei Uniri a poporului român, pentru curajul și sacrificiul său”, scrie în proiectul de lege. Data omagierii domnitorului a fost aleasă pentru a marca data la care acesta a înfăptuit prima unire politică a celor trei teritorii locuite de români.
Conform proiectului, autoritățile centrale și locale pot sprijini material și logistic organizarea ceremoniilor și programelor culturale dedicate personalității lui în data de 27 mai, iar Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune pot promova aceste manifestări și pot include programe care să contribuie la marcarea zilei de 27 mai.
Propunerea a fost transmisă Camerei Deputaților, care este for decizional.
Prima unire a românilor sub Mihai Viteazul. Ioan Aurel Pop: S-a făcut și „prin tainica lucrare a preoților”
Prima unire politică a românilor s-a făcut la 27 mai 1600, cu 420 de ani în urmă, sub sceptrul lui Mihai Viteazul. Luptând să scape de dominația otomană, el a realizat că numai unirea lor într-un stat puternic putea împlini acest scop. Astfel, a creat conștiința că Transilvania poate să devină românească și din punct de vedere politic, nu numai etnic, spunea Ioan Aurel Pop, Președintele Academiei Române.
Istoricul explica în 2018 că domnitorul a avut și o dimensiune europeană, nu doar de apărător al românilor, căci era perceput în mediile diplomatice internaționale ca apărător al Constantinopolului și implicit al creștinătății într-o perioadă de expansiune a Imperiului Otoman.
La 1 noiembrie 1599, Mihai Viteazul a fost primit triumfal în Alba Iulia, oraș pe care l-a transformat ulterior, după cucerirea Moldovei, în prima capitală a celor trei Țări Române. La 27 mai 1600, el a emis un hrisov prin care se intitula „voievod și domn a toată Țara Românească și al Ardealului și al Țării Moldovei”.
De atunci, „nici un român n-a mai putut gândi unirea fără uriașa lui personalitate”, scria Nicolae Iorga. Mihai Viteazul a adoptat o stemă care reunea vulturul valah cu bourul moldovenesc și cu turnurile transilvane, a construit o catedrală ortodoxă la Alba Iulia, a acordat înlesniri preoților și iobagilor români și l-a numit Mitropolit al Transilvaniei pe Sfântul Cuvios Ioan de la Prislop.
După moartea lui Mihai, stăpânii străini ai Transilvaniei au scris că „toate legăturile cu țările valahe trebuie rupte și niciodată slujitori de-ai domnilor români, care se numesc călugări și care au pregătit tainica lucrare a lui Mihai Viteazul, să nu mai treacă munții”, sublinia Ioan Aurel Pop într-un interviu exclusiv acordat Trinitas TV în seria „100 de adevăruri istorice”.
Aceasta certifică rolul important jucat de ortodoxie în conservarea identității naționale în toate teritoriile locuite de români. „Mihai Viteazul e acuzat că a făcut Unirea prin «tainica lucrare a preoților săi». Ce vreți mai frumos?”, spunea Președintele Academiei în Anul Centenar.
